Voluntariat – sa fii de ajutor comunitatii
Am auzit de mult timp (multi ani in urma) de ideea de a depune o activitate de voluntar. Nu i-am dat importanta. Am citit ce a scris Paul aici si m-am gandit: “ce o fi in mintea/sufletul celor ce fac activitati voluntare?”. Eu nu mi-am propus niciodata sa fac voluntariat dar, prin empatie, am incercat sa simt ceea ce ar putea simti un om ce face astfel de activitati.
Primul lucru ce l-am simtit a fost o stare de multumire interioara (apropo de fericire) generata de faptul ca am ajutat. La ideea de “a ajuta” m-am gandit de mult. Multi oameni au tendinta/instinctul de a ajuta. Marea majoritate dau curs acestui instinct prin actiunea de “a da sfaturi”, crezand ca ajuta la ceva.
Exista o vorba inteleapta: “daca la 1.000 de sfaturi ar fi si o mana de ajutor, lumea ar fi plina de fericiti!”.
Da! Adevaratul ajutor sta in mana intinsa, nu in sfatul dat. De multe ori sfatul are o actiune manipulatorie. Cel ce da sfatul ar vrea ca cel caruia i se adreseaza, sa faca ce vrea sfatuitorul. Nu este corect! Fiecare om are libertate de actiune. Eu as da un singur sfat: “fa ceea ce-ti place, ceea ce simti ca-ti priieste, ca te face fericit”. Pentru cei ce nu pot simti, le-as oferi si o mana de ajutor: cum sa se descopere pe ei insisi.
Tendinta omului de a ajuta, de a oferi ajutor altor oameni sau vietuitoare (animale, plante), este un instinct nativ. Inca de la nastere, omul simte sa ajute dar, societatea zilelor noastre ii pune in fata idea de competitie “ideea de a fi el cel mai bun, cel care merita aprecierile” motiv pentru care acest instinct, al ajutorului dez-interesat, se atrofiaza in timp, uneori chiar de la varste fragede.
Societatea ar trebui sa puna accent pe dezvoltarea unui spirit de colaborare, nu de competitie in comunitate.
Asa am fost creati: cu instinct de a ajuta dez-interesat. Cei ce ajuta sunt gratificati de simtul intern cu o stare de bucurie, de multumire sufleteasca, chiar daca unii ii considera fraieri. Important este cum te simti tu, nu cum te catalogheaza altii.
Un scop in viata: sa fii de ajutor comunitatii din care faci parte (vecini de bloc, colegi de serviciu). Datorita multumirii sufletesti personale, ce apare odata cu ajutorul oferit, voluntariatul poate fi considerat un pas pe calea fericirii.
Share2 Comments
Trackbacks/Pingbacks
- Centru de voluntariat | iusu.ro - [...] (imagine luată de aici) [...]
Cei mai mari autori de carti in dezvoltare personala spun ca aducand valoare celorlalti poti sa ajungi la implinirea personala. Chiar si Wayne Dyer spune ca scopul omului se gaseste in serviciul oferit celorlalti.
Cele mai multe concluzii in dezvoltarea personala sunt in alte cuvinte ceea ce ai spus tu aici Radu.
Felicitari pentru articol
“serviciul oferit celorlalti.” sau “activitati in folosul comunitatii”… este un instinct. Face parte din naturalul uman!